nu pofti ca ti s-apleaca!!!

- imi dai?

- da , sigur.

- vreau sa il folosesc la lipit restul bibeloului de la mama. cadou de nunta, stii tu…

- absolut, nici nu se pune problema.

- l-a impins  matza din greseala pe jos, si s-a spart. iti dai seama? ce ar zice mama daca ar vedea isprava?

- pai ti-am zis, tre sa iei atitudine. oricum, tu nu ma asculti niciodata.

- probabil . sigur s-ar supara. ar zice ca n-am respect pt lucrurile de valoare …

- si daca ma gandesc bine, chiar are dreptate. esti tare imprastiat. si dezordonat si doar stii bine ca nu suport asta la tine.

- mda, poate ca are dreptate. insa mno, s-a intamplat fara sa vreau. era pe raft pus. ce sa fac acum daca pisica s-o cocotzat tocmai pana acolo?

- si macar daca ai lua atitudine. dar tu …zici: lasa, ca doar nu cere de mancare. nu e treaba urgenta.

-  ma tot gandesc, ce  o fi vazut de …i s-a nazarit sa escaladeze mobila?!

- pai vezi? din motivul asta s-a ajuns aici….

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

-aici la ce? despre ce vorbesti tu?

-  cum despre ce? vorbesc aici de-un ceas si tu acum ma-ntrebi: despre ce vorbesc?

- da.

- despre…  faptul ca esti un dezordonat si ca… de aia nu esti atent pe unde iti pui lucrurile si ca dimineata, cand te grabesti, tragi orice dupa tine… inclusiv bibeloul de la mama. ai inteles acum? tu despre ce credeai ca vb?

- despre pisica. si despre faptul ca toata catastrofa cu spargerea bibeloului se datoreaza ei.

- poftim?

- da, ce te miri. nu mai pofti atat ca ti s-apleaca. unde ai fost pana acum? nu despre asta ti-am vb un ceas intreg?

- tu vorbeai despre matza???

- da, aloo?! terra catre pamant si pamant catre terra. trezirea! incotro gandurile?

- si eu care ….credeam ca vb despre acelasi lucru: modul tau de viata dezordonat. m-am inselat.

- cam da.

Te invit la LIMONADA!!!

 

zicea cineva ca vrea limonada???           

lucrul manual: o noua freza!!!

cu totii ne amintim probabil cu placere de orele de lucru manual, de prin clasele 1-2… nu va placeau?

mie da. era momentele in care… invatam multe lucruri, pe atunci cu adevarat interesante. acum mi se par banalitati , dar pe atunci, sa-mi fac papusa doar din fir de lana, sau sa-mi cos nush ce chestie, sau sa modelez din plastelina diferite lucruri… sau sa pictez pe sticla… sau etc etc…. vai, lucrurile astea ma cucerea cu totul. si cu mare drag rememorez momentele.  ca sa nu mai zic de momentul in care decupam diferite figuri si le lipeam cu lipici pe un carton, pt a … realiza un tablou artistic, nu gluma    

in acelasi timp,insa, nu pot sa nu-mi amintesc de anumite patanii. nu traite personal, din pacate.  pt ca …mi-ar fi placut sa fiu martora la asemenea evenimente.

ei bine, unul din ele, mi l-a relatat sora mea. la o ora de lucru manual, una din colegele ei, mai nazdravana de felul ei, ce s-a gandit? …. hmmm, am bretonul cam lung. mama…nu are timp sa mi-l taie. ce-ar fi daca as incerca eu acum sa o fac pe frizeritza? si gandul, a dat si pe dinafara, si colega de banca auzind, ce credeti ca i-a zis ?! ” sigur sabrina, e o idee buna. hai,  las ca iti zic eu cat si cum sa tai. “ 

si sabrina noastra… se baga cu capu sub banca… si crantz !!! ramane cu un smoc de par in mana. si inca o data “crantz” …si iar o mai parasesc cateva fire. si scoate capu de sub banca si intreaba: fata, e bine???  

si colega: tuh, parca mai trebuie putin aici ( si arata unde)…

si sabrina noastra, iar cu capu la cutie…si iar “crantz” … si iar: tuh, e bine?

si fata: mmm, parca mai tre putin.

si iar crantz-crantz … pana cand, sabrina a ajuns cu bretonu de cativa milimetri, asa, la o distanta microscopica de observat de  la  baza pielii fruntii          

si culmea, toate astea se petreceau in timpul orei. cand vb aia, invatatorul era in clasa.

ce-i de facut acum? cand o vazut sabrina isprava…. iaca o apucat-o dintr-o data o durere infernala de cap , in zona fruntii; repede si-a impreunat  mainile si statea cu ele lipite de cap, mimand o durere fantastica frontala… v-ati dat seama ca toate astea erau pt a acoperi “noul look”     

ce-i comic, e faptul ca si pe strada, sabrina tot cu mainile la cap mergea. si acasa, la fel. frati-su, observand-o a intrebat: ce-i cu tine? te doare ceva?

ea: da, capu…

el : pai, ia o pastila!

ea: nu lasa, ca-mi trece…

dar totusi… parca, te doare capu, da nu stai cu mana la cap tot timpu, nu?

lucru care bineinteles l-a luat in considerare si fratele sabrinei. si … nu i-a trebuit decat sa o roage sa dea mainile jos sa vada despre ce e vb, ca apoi sa observe isprava!!!     

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

va-nchipuiti si voi ce a urmat dupa…

eu de fiecare data cand imi amintesc… nu ma pot abtine sa nu rad. e prea funny situatia ….      

vb aia: daca nu ai minte, vai de parul capului tau  

 

( va continua seria “lucrul manual” )

poveste de dragoste!

- iubire, azi… m-am gandit la tine.

- anume?

- adica… azi ma gandeam cum mi-ar fi fara tine. daca ar fi sa ne despartim, cum as putea sa ma trezesc dimineata fara tine in gand.

- pai de ce te-ai gandit? nu …puteai sa nu te gandesti?

- puteam. dar am zis sa-ncerc sa vad cum e . cum e sa te gandesti la un viitor intr-unul singur, nu in 2 cum suntem acum.

- si? la ce concluzie ai ajuns?

- pai, inca la nici una. inca ma mai gandesc. tu te-ai gandit vreodata la asta?

- da.

- si?

- si ce?

- si… adica la ce concluzie ai ajuns?

- aaa, nu mai stiu.

- cum poti sa zici asa ceva? inseamna ca nu te-ai gandit. cand te gandesti , ramai cu gandul.

- probabil.

- nu probabil, ci sigur.

- fie cum zici tu.

- bine, atunci te las. ma-ntorc la gandurile mele.

- bine.

delfinul banana – promisiunea facuta! :)

am facut ieri o promisiune si…nu m-am tinut de cuvant. am explicat in particular de ce. ( aditza stie )

asa ca… pt dragii mei ruxxa, aditza si thenutz, iaca revin cu o surpriza, zic eu placuta

 

A luat decizia corecta!

da…  Cabral  in sfarsit a luat decizia corecta!!! 

repet, n-am inteles si n-o sa inteleg niciodata problema rasismului. Pt mine, personal, toti sunt oameni, toti sunt creeati de acelasi Dumnezeu … toti au aceleasi drepturi.  toti au dreptul la o viata normala, toti au dreptul la o copilarie fara lacrimi si jigniri referitoare la “originea” lor…. toti….etc!

inainte de a dezvolta  prejudecati… inainte de a arunca primu cu piatra… inainte de a fi “tare in replici si jigniri”…. gandeste-te ca toate  lovesc intr-un OM !!! om la fel ca si tine… si  daca Cineva de Sus i-a ingaduit sa traiasca alaturi de tine, datoria ta…e sa-l accepti si sa-l iubesti asa cum e. fara prejudecati, fara rasism…

te invit sa  fii uman !!! si ca sa aplicam un sfat gasit prin Biblie, “iubeste pe aproapele tau ca pe tine insuti” … nu e greu ! trebuie doar sa iti doresti asta.

pe tine, te iubesti???